Dezvoltăm Mureșul

Dezvoltăm Mureșul

#dezvoltămMureșul
#Reușim!Împreună.
www.cristianchirtes.ro

Construirea variantelor de ocolire a municipiilor Târgu Mureș, Reghin și Sighișoara, finalizarea lucrărilor la Autostrada Transilvania pe sectorul Chețani-Câmpia Turzii, demararea lucrărilor pentru Autostrada Târgu Mureș-Iași, modernizarea Aeroportului Transilvania, finalizarea rețelei feroviare pe traseul Brașov-Sighișoara-Simeria, demararea construcției tronsonului de autostradă Târgu Mureș -Făgăraș, construirea unui drum expres între Reghin și Târgu Mureș, reabilitarea căii ferate Deda- Târgu Mureș -Războieni, reabilitarea gării din Deda, crearea Centrului intermodal de transport rutier la Ungheni

Necesarul total de finanțare pentru realizarea investițiilor sectoriale pentru toate tipurile de infrastructură de transport este de 77,9 miliarde de euro. Această sumă se poate asigura în următorii zece ani din următoarele surse: fonduri structurale si de coeziune, Connecting Europe Facility, fonduri rambursabile, parteneriat public-privat și prin alocări multianuale de la bugetul de stat.

Principala problemă a infrastructurii de transport din România a fost lipsa unui cadru stabil și predictibil pentru implementarea acestor proiecte, având în vedere faptul că ciclul de viață al unui proiect major de infrastructură este de 5-7 ani. Astfel, s-a actualizat strategia de implementare a Master-planului general de transport, în special cu privire la prioritizarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea României, având în vedere sursele de finanțare disponibile și capacitatea administrativă necesară. Acest plan de investiții urmărește să asigure și să ghideze investițiile în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030.

Pe termen scurt, una dintre prioritățile Guvernului o reprezintă accelerarea finalizării lucrărilor de infrastructură care înregistrează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor. Pe termen mediu, Guvernul își propune să asigure conectarea provinciilor istorice ale țării și conectarea cu statele din Vestul, Sudul și Nordul țării prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro.

În ceea ce privește proiectul A8 – Târgu Mureș –Iași – Ungheni, până în luna ianuarie 2021 se va finaliza revizuirea și actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectorului 1 – Tg. Mureș – Tg.Neamț. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Mureș – Tg. Neamț se va realiza întermen de 60 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării și execuției, estimându-se finalizarea construcției pentru perioada 2026-2027. Complementar investițiilor în rețeaua primară de transport rutier, sunt programate încă 33 de proiecte de drumuri Transregio și 20 de variante de ocolire, ca parte integrantă din rețeaua rutieră secundară, cu o lungime totală de aproximativ 3.800 km și costuri estimate de 5,7 miliarde de euro.

Pe termen mediu este programată realizarea a 23 de proiecte noi de modernizare a rețelei primare de cale ferată, în scopul realizării conectivității rapide, atât în interiorul țării, cât și cu rețelele de cale ferată ale statelor aflate la Vest de România. Astfel, proiectele noi însumează aproximativ 2.400 km, având un cost estimat de 14,3 miliarde de euro, la care se adaugă 600 km în proiecte aflate în implementare, cu o valoare de 3,6 miliarde de euro. De asemenea, se va accelera finalizarea următoarelor proiecte în rețeaua primară, aflate în implementare: Brașov-Sighișoara, Sighișoara-Simeria. Complementar investițiilor în rețeaua primară de cale ferată, sunt programate 7 proiecte de investiții în rețeaua secundară, cu o lungime de 1.200 km și un cost de aproximativ 4 miliarde de euro.

Totodată, sunt programate investiții și în achiziția și modernizarea materialului rulant, inclusive dotarea locomotivelor cu sisteme ERTMS și este prevăzută implementarea de soluții de tipul smart transit. De asemenea va continua programul de reînnoire a parcului de material rulant, prin achiziția de noi trenuri pentru transportul călătorilor pe distanțe lungi și scurte.

Ca urmare a creșterii constante a numărului de pasageri care călătoresc, atât la nivel intern, dar mai ales la nivel internațional, Guvernul a programat realizarea de investiții semnificative în întreaga rețea de aeroporturi din România. Pentru cele 10 aeroporturi din cadrul rețelei secundare – Tuzla, Tulcea, Bacău, Suceava, Brașov, Târgu Mureș, Baia Mare, Satu Mare, Oradea și Arad – se vor dezvolta terminale de pasageri pentru trafic național și internațional, terminale cargo, asigurându-se totodată cel puțin o legătură intermodală. Investițiile se vor ridica la 1,1 miliarde de euro.

Termenele de execuție ale proiectelor de investiții pentru infrastructura de transporturi sunt cuprinse în perioada 2020-2030 și depind în mod esențial de următorii factori: modul de prioritizare al acestora, rezultat în baza aplicării metodologiei multicriteriale, asigurarea resurselor financiare pentru toate proiectele, finalizarea documentațiilor tehnico-economice și a procedurilor de achiziție, măsurile administrative pe care Guvernul le va lua, în scurt timp, în scopul reducerii termenelor de realizare a proiectelor.

În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toti europenii și a Pactului Ecologic European, se are în vedere finalizarea AHE Răstolița, Centrala Electrică cu Ciclu Combinat cu turbine cu gaze Iernut, producerea de energie electrică din surse regenerabile și  accesarea fondurilor europene din Fondul pentru Tranziție Justă, dinamizarea și dezvoltarea parcurilor industrial

În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toti europenii și a Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic către un alt model de sistem, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă fată concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune acomodarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare.

Necesarul foarte mare de investiții în infrastructura energetică națională impune o diversificare a surselor de finanțare și o utilizare eficientă a noilor oportunități apărute la nivelul Uniunii Europene. Așadar, programele de investiții vor fi susținute din bugetele de investiții proprii ale companiilor, la care se adaugă fonduri europene nerambursabile, fondul de modernizare, fondurile disponibilile în cadrul Pactului Ecologic European, precum și fonduri rambursabile.

Se are în vedere finalizarea unor capacități hidroelectrice începute dar și diversificarea portofoliului de producere prin dezvoltarea de proiecte pe bază de surse regenerabile de energie, în capacități eoliene on-shore și offshore, pe termen mediu fiind programată și finalizarea acumulării hidroenergetice Răstolița, cu o capacitate de 35.30 MW, 46.30 Gwh/an, cost 127,7 milioane de lei.

Investițiile strategice ale ROMGAZ în județul Mureș se referă la punerea în funcțiune a Centralei Electrice cu Ciclu Combinat cu turbine cu gaze Iernut. Bugetul alocat pentru finalizarea noii centrale precum și pentru repararea și modernizarea infrastructurii de rețele și utilități preluate de la vechea centrală pentru deservirea noii centrale este de 321 milioane de lei.

România este unul din statele membre cu un potențial semnificativ de energie eoliană, care poate fi valorificat în condiții optime. Pe perioada 2020-2025, pentru aceste cheltuieli de investiții, sunt necesare fonduri de cca. 1,2 miliarde de lei. Aceste investiții se încadrează în axa prioritară a Fondului de modernizare, cu asigurarea finanțării din acest fond de până la 100%.

Pe lângă aceste direcții investiționale este avut în vedere și obiectivul major de elaborare a planurilor teritoriale de tranziție, care reprezintă o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene din Fondul pentru Tranziție Justă

În scopul creării condițiilor pentru dinamizarea și dezvoltarea parcurilor industriale, sunt programate următoarele măsuri: acordarea operatorilor de distribuție care deservesc parcurile industriale sau administratorilor acestora, a dreptului de prestare a serviciului de distribuție, fără deținerea unei licențe acordate de ANRE. Același drept se va acorda și administratorilor de rețele electrice situate în afara limitei Parcului Industrial, pentru rețelele dintre parc și până la punctul de delimitare cu rețeaua electrică de distribuție a concesionarului sau cu rețeaua electrică de transport. Alte măsuri vizează creșterea rolului comunităților locale și al prosumatorilor, deținători de mici capacități de stocare distribuite geografic care vor avea un rol important în echilibrarea SEN, în vederea dezvoltării rețelelor inteligente și a managementului cererii de energie și realizarea unui ghid de finanțare a IMM-urilor pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.

Construirea Spitalului Municipal Târgu Mureș, construirea Centrului pentru mari arși la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, cu o investiție de 61,52 milioane de euro,  reabilitarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, modernizarea spitalelor orășenești din Reghin, Sighișoara și Luduș, modernizarea infrastructurii de servicii medicale la nivel local prin construirea/modernizarea a 45 de centre medicale în mediul rural.

După foarte mulți ani de întârziere în care ar fi trebuit demarată construirea a 8 spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în Municipiul București, Guvernul a reușit să semneze într-un timp record contractile pentru construirea primelor 3 spitale regionale, cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.

Pe lângă aceste proiecte majore, Ministerul Sănătății, prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale, implementează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemulu Sanitar, finanțat de Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) prin Acordul de Împrumut nr. 8362RO. În județul Mureș se va construi un Centru de arși la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Investiția se află în faza de finalizare studiu de fezabilitate. Construcția va avea o suprafață de 24.577 mp și va include: centru mari arși cu 6 boxe pentru mari arși, secție de  Terapie Intensivă cu 72 de paturi, bloc operator cu 25 de săli de operații și alte spații necesare funcționării.

Complementar efortului investițional în infrastructura națională de sănătate, Guvernul va acorda o atenție specială susținerii modernizării infrastructurii de servicii medicale la nivel local.Astfel, cu ajutorul programelor de investiții derulate la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, finanțate prioritar din fonduri europene nerambursabile, Guvernul a programat, pentru perioada 2021-2027, un buget de aproximativ 17,5 miliarde de lei pentru următoarele categorii de investiții la nivelul serviciilor medicale furnizate la nivelul comunităților locale: construirea/modernizarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din totalul de 2.000 de centre necesare la nivelul întregii țări; reabilitarea a 25 de spitale județene; reabilitarea a 110 de spitale orășenești.

Lucrări de investiții la 20 de unități școlare pentru conformarea grupurilor sanitare, includerea în programe de modernizare/reabilitare a 60 de unități școlare, construcția a 10 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal, construirea unui campus școlar nou în Târgu Mureș, reabilitarea taberei școlare din Sovata, construirea unui centru de excelență, informare și documentare pentru copii, construirea unui teren multifuncțional și anexe pentru handbal, baschet, volei și tenis cu dimensiuni standardizate, conexiunea Wi-Fi a tuturor școlilor din Mureș.

  •  Sprijinirea sectorului cultural, prin initiative specifice în domeniul legislativ al Sponsorizării și Mecenatului. Punerea în siguranţă a patrimoniului cultural de importanţă naţională şi universală de pe raza județului Mureș și exploatarea statutului de județ cu cele mai multe castele și conace de pe teritoriul României, prin crearea unor programe turistice omologate la nivel național.

Susținerea creatorilor din domeniul cultural, prin parteneriate de finanţare și cofinanţare, pe baza unor mecanisme competitive și transparente, în vederea realizării  la nivelul județului Mureș a unor programe culturale cu impact național și internațional, propuse de instituțiile culturale şi de artiştii independenţi.

  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil   Palade” din Târgu Mureș trebuie să devină un centru universitar magnet pentru tineri, talente creative, artistice și profesionale. Susținerea proiectelor de realizare a unui pol de competență științifică pentru cercetare şi informatică medicală și farmaceutică. Inițierea demersurilor pentru înființarea Centrului internațional de promovare academică Târgu Mureș. Susținerea, la nivel legislativ a unor superspecializări medicale și de brand cu valoare adăugată înaltă;

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală – Etapa II – în anul 2020 s-a alocat suma de 31,4 milioane de lei pentru realizarea lucrărilor de investiții la un număr de aproximativ 375 de unități școlare pentru conformarea grupurilor sanitare. De asemenea, aproximativ 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile totale ridicându-se la 6,046 miliarde de lei.

Prin Programul Reforma Educației Timpurii, în perioada 2020-2021, vor fi finalizate 164 de grădinițe, în valoare de 25 milioane de euro. Pe termen mediu, este prevăzută finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal, în special în zone cu un grad ridicat de sărăcie, zone defavorizate în care procesul educațional nu se desfășoară în condiții optime. Valoarea estimată a proiectului este de 145,9 milioane de euro.

Prin alte programe derulate la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice, sunt programate și alte lucrări de investiții, precum: construirea a 40 de campusuri școlare care să includă: școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde de lei; reabilitarea a 40 de tabere școlare, cu o valoare totală de aproximativ 1 miliard de lei; construirea a 40 de centre de excelență, informare și documentare pentru copii, cu o valoare totală de aproximativ 400 de milioane de lei.

Prin programele de investiții ale Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2020 sunt finanțate 39 de obiective de investiții la instituțiile de învățământ superior de stat, al căror rest de executat este de aproximativ 512 milioane lei și un număr de 13 obiective de investiții pentru inspectoratele școlare și unitățile conexe ale acestora, al căror rest de executat este de aproximativ 70 milioane de lei. La acestea se adaugă alte 8 proiecte de reabilitare a centrelor universitare, derulate prin programele de investiții ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Prin intermediul Companiei Naționale de Investiții sunt programate, de asemenea, în perioada 2021-2027, următoarele proiecte investiționale: construirea a 30 de cămine studențești care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei; construirea/modernizarea unui număr de 100 de terenuri multifuncționale și anexe pentru handbal, baschet, volei și tenis cu dimensiuni standardizate; lucrări de modernizare și dotarea cu echipamente specifice pentru palatele și cluburile elevilor și copiilor, cluburile sportive școlare, în valoare de 97 milioane de lei.

Prin Programul Școala de acasă Guvernul achiziționează 250.000 de dispositive electronice cu conexiune la Internet, necesare dotării școlilor și liceelor pentru utilizarea de către elevii din medii defavorizate în desfășurarea activităților didactice on-line. Suma alocată prin H.G. nr.370/2020 este de 150 milioane de lei, urmând ca, pe termen mediu, acest program să fie continuat.

Prin proiectul Wi-Fi Campus, cu o alocare totală de 38 milioane de euro, școlile din România vor beneficia de conexiune Wi-Fi la Internet.

Prin proiectul Managementul școlarității se realizează o platformă centralizată pentru colectarea, gestionarea și analiza informațiilor referitoare la rezultatele și activitatea școlară zilnică din învățământul preuniversitar. Bugetul total al proiectului este de 48 milioane de euro.

Prin proiectul Platforma digitală cu resurse educaționale deschise EDULIB – Biblioteca Virtuală (2020-2022), cu o alocare totală de 42 milioane de euro, vor fi elaborate/selectate resurse educaționale deschise care vor sprijini elevii și profesorii în procesul educațional, inclusiv pentru învățarea on-line.

Prin proiectul CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți) se va asigura formarea profesională, inclusiv în domeniul dezvoltării competențelor digitale, pentru 36.517 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, cu prioritate cele din mediul rural.

Prin proiectul Promovarea și susținerea excelenței în educație prin dezvoltarea competențelor în tehnologia informației, finanțat prin grant nerambursabil subvenționat de Guvernul Japoniei, se vor dota și operaționaliza 60 de centre de pregătire în informatică. Perioada de implementare a fost prelungită până la finalul anului 2020, iar bugetul alocat este de 8,78 milioane de lei.

Prin reconfigurarea proiectului ROSE (Romanian Secondary Education), se vor asigura echipamente informatice, aplicații și echipamente digitale, precum și dotarea cu echipamente sanitare (purificatoare/filtre de aer, camere termice portabile etc.) care să asigure condiții igienico-sanitare adecvate în liceele destinatare pentru prevenirea îmbolnăvirilor în comunitatea școlară.

Continuarea programelor pentru asigurarea transportului școlar prin achiziția de nomicrobuze școlare și asigurarea gratuității transportului feroviar, cu metroul și la nivelul serviciilor de transport local și interjudețan pentru toți elevii.

În domeniul cercetării științifice, realizarea infrastructurii de cercetare ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrato). Bugetul alocat proiectului este de 12 milioane de lei, iar contractorul este Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).

Prin proiectul ANELIS Plus se asigură accesul comunității științifice naționale la literature internațională pentru cercetare științifică, respectiv la principalele resurse informaționale electronice (platforme de reviste științifice electronice în format text integral și baze de date bibliografice și bibliometrice).

Dezvoltarea rețelei RoEduNet care conectează permanent și sigur instituțiile de învățământ de toate nivelurile, precum și centrele de cercetare din toată țara.

Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale, extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, cadastrarea sistematică a imobilelor, locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale, reabilitarea monumentelor istorice, reabilitarea termică a blocurilor din Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni și Luduș, creșterea gradului de acces al cetățeanului la justiție și o relație corectă contribuabil – instituție publică.

O politică atractivă de zboruri de pe Aeroportul Internațional “Transilvania” către destinații externe și o frecvență stabilă a curselor către București. Înființarea “Colegiului Român de Turism Montan” pentru pregătirea lucrătorilor și administratorilor din turismul montan. Asistență pentru autoritățile locale, în vederea realizarii unui program de excursii locale și regionale pentru elevi; sprijin pentru dotarea autorității județene cu autocare de pasageri funcționând în regim de “shuttle bus” între municipiul reședință de județ și destinațiile turistice locale. Demararea studiilor necesare pentru crearea domeniului schiabil al județului Mureș.

Măsuri de asistență pentru crearea, înregistrarea și protejarea brand-urilor locale și pentru promovarea produselor tradiționale. 

Obiectivele generale sunt creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile subdezvoltate, stimularea investițiilor private în medii defavorizate, în condițiile în care accesul la utilități și accesibilitatea sunt elemente extrem de importante în deciziile investitorilor de stabilire a localizării obiectivelor economice, asigurarea accesului la servicii esențiale a întregii populații: utilități, educație, sistem sanitar, infrastructură rutieră locală și infrastructură sportivă, conservarea patrimoniului cultural și accesul la justiție.

Proiectele programate pentru modernizarea comunităților locale însumează aproximativ 102 miliarde de lei pentru perioada 2021-2027. Resursele financiare se vor asigura atât din bugetul național, prin programele derulate la nivelul MLPDA, precum și din fondurile structural aflate la dispoziția României în actualul cadru de programare bugetară, dar și în exercițiul financiar european 2021-2027.

În cazul extinderii rețelelor de alimentare cu apă și canalizare programele de asigurare a accesului populației la utilități de bază ar fi trebuit să fie încheiate de mulți ani în România. În prezent, sute de localități nu au asemenea rețele, nici măcar parțial. De aceea, Guvernul alocă pentru perioada 2021-2027 un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare. Vor fi, astfel, finanțate nu mai puțin de 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural și 150 în mediul urban. Tot în acest domeniu vor fi realizate investiții cu privire la 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane de lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.

În condițiile în care 70% dintre drumurile județene sau drumurile de interes local se află într-un stadiu avansat de degradare, Guvernul își asumă ca în perioada 2021-2027 să reabiliteze și să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde de lei și 7.000 de km de drumuri județene, dintr-un total de 20.000 km nemodernizați, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.

În anul 2018, numai 945 dintre unitățile administrativ-teritoriale din România, reprezentând 29,7% din total, aveau rețele de distribuție de gaze naturale pentru populație. În mediul rural, doar 697 comune, reprezentând 24,3% din total, aveau acces la rețele de gaze naturale, comparative cu mediul urban unde rata de accesibilitate era de 77,7%, adică în 248 municipii și orașe. Suma necesară pentru extinderea și înființarea de noi rețele inteligente de gaze naturale, în scopul racordării a 70% dintre locuințe la această utilitate esențială, este de 9,6 miliarde de lei, din care cca. 1 miliard de euro va fi asigurat în cadrul financiar multianual 2021 – 2027. Anticipăm beneficii majore în privința reducerii costurilor cu încălzirea locuințelor, creșterea calității vieții populației, reducerea defrișărilor prin scăderea consumului de masă lemnoasă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Întârzierile foarte mari înregistrate în programul de cadastrare sistematică a imobilelor din România, împiedică, în primul rând, o simplificare a procedurilor administrative aferente. De asemenea, în condițiile în care în perioada 2016-2019 acest domeniu a fost puternic subfinanțat, Guvernul va aloca în perioada 2021-2027 un buget de 1,2 miliarde de euro pentru realizarea cadastrului sistematic a 15,5 milioane de ha de teren, dintr-o suprafață totală de 21,8 milioane de ha încă necadastrată. Un buget de 400 milioane de euro va fi alocat pentru cadastrarea urbană a celor 319 municipii și orașe. Ca parte a proiectului de digitalizare a României, un pas important pentru realizarea conceptului smart city va fi scanarea stradală 3D a celor 41 de municipii reședință de județ și a municipiului București, acesta fiind un proiect cu o valoare de 65 milioane de euro. Concomitent, în cele 42 municipii se va realiza și un cadastru subteran, cu o valoare de 65 milioane de euro. Suplimentar, un buget de 2,5 miliarde de lei va fi alocat în vederea realizării băncilor de date urbane, ca sisteme integrate care vor cuprinde date imobiliare și tehnico-edilitare în scopul fundamentării deciziilor pentru dezvoltarea durabilă a localităților. Vor fi cuprinse în acest proiect 800 de unități administrativ-teritoriale, cu o suprafață de 5 milioane de ha .

În scopul încurajării tinerilor specialiști să profeseze în România, Guvernul va aloca 3 miliarde de lei pentru construirea a 10.000 de unități locative pentru specialiști (2 miliarde de lei) și 5.000 unități locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).

În scopul conservării și promovării identității naționale și culturale, se vor aloca aproximativ 2 miliarde de lei pentru reabilitarea monumentelor istorice.

În scopul creșterii gradului de confort și de siguranță a cetățeanului, urmărind ca prin investiții de eficiență  energetică să se ajungă la scăderea cheltuielilor legate de încălzire, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră, Guvernul programează pentru perioada 2021-2027 investiții de aproximativ 9,65 miliarde de lei pentru următoarele tipuri de investiții: Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei; Consolidarea la nivel național a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei; Susținerea Programului Național de Termoficare prin finanțarea investițiilor de modernizare a infrastructurii de termoficare în 15 unități administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.

Sunt programate, de asemenea, investiții importante în construierea și reabilitarea sediilor de parchete, tribunale, judecătorii și curți de apel la nivelul întregii țări, fiind alocat un buget de aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru următorii 5 ani.

Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj, amenajări de combatere a eroziunii solului, dezvoltarea Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), sisteme de depozitare și procesare a produselor agricole, sprijinirea reală a producției autohtone și creșterea gradului de valorificare, asigurarea lanțului scurt de aprovizionare cu alimente autohtone, construirea unui depozit regional în județul Mureș și a unui parc agroindustrial la Chețani

Investiții în reabilitarea a 443 de amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de 2.838.674 ha. Valoarea lucrărilor de investiții în amenajări de desecare este de 1,1 miliarde euro. Investițiile în infrastructura de desecare-drenaj au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafața terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare în emisar a apei în exces.

Investiții în reabilitarea a 220 de amenajări de combaterea eroziunii solului, care deserves o suprafață de 500.000 ha. Valoarea estimativă a lucrărilor de combatere a eroziunii solului este de 500 milioane euro. Investițiile în amenajările de combatere a eroziunii şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, diminuează sau opresc procesele de degradare a solurilor cuprind lucrări pentru protecţia solului, regularizarea scurgerii apei pe versanţi, stingerea formaţiunilor torenţiale, stabilizarea nisipurilor.

În contextul schimbărilor climatice, al creșterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creștere a temperaturii la nivel mondial, de înmulțire a numărului și intensității fenomenelor meteorologice periculoase, este necesară dezvoltarea activităților cu scopul de a reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusive pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele, creșterea nivelulului precipitațiilor în zonele de interes agricol este necesară extinderea Sistemului Național Antigrindină prin punerea în funcțiune a unui număr suplimentar de 150 de puncte de lansare, ceea ce va duce la creșterea suprafeței protejate de la 1,5 milioane de ha la 3,5 milioane de ha. Termen de implementare: 2021-2024. Valoare program: 30 milioane euro. Implementarea SNACP prin utilizarea aviației, în conformitate cu prevederile HG 256/2010 privind Aprobarea Programului Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, prin punerea punerea în funcțiune a Unităților de Creștere a precipitațiilor din Structurile Centrelor Zonale de Coordonare Moldova, Transilvania și Muntenia. Termen de implementare: 2021-2024. Valoare program: 80 milioane euro.

Lipsa investițiilor în sectorul agricol a contribuit substanțial la creșterea deficitului comercial al României, importurile de produse agro-alimentare înregistrând creșteri constante, deși capacitatea de producție agricolă națională este sub-valorificată. Între probleme identificate care contribuie la acest dezechilibru major se află lipsa unor capacități moderne de depozitare a produselor agricole (în prezent, capacitățile de depozitare funcționale asigură numai 20% din necesar) și lipsa unor circuite economice de desfacere/comercializare competitive a produselor agricole românești. Pentru a răspunde acestei nevoi urgente, Guvernul României va demara, începând cu data de 1 martie 2021, construirea a 8 depozite de produse agricole, amplasate în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Valoarea totală a investiției este estimată la 120 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri naționale și fonduri europene nerambursabile. Depozitele regionale vor fi amplasate în proximitatea nodurilor de transport rutier, feroviar și fluvial, în scopul reducerii costurilor de transport. Cele 8 depozite regionale vor avea o suprafață desfășurată de cca. 30.000 de metri pătrați, din care 20.000 mp de tip depozit și 10.000 mp depozit cu temperatură controlată. Investiția se realizează pe platformă de beton, cu structură metalică și panouri tip sandwich frigo. În baza acestei investiții, sunt preconizate venituri din vânzări de aproximativ 2 miliarde lei anual.De asemenea, cele 8 depozite regionale se vor aproviziona printr-o rețea de centre locale de colectare, sortare, ambalare, comercializare și prelucrare primară existente precum și altele ce urmează a fi finanțate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin măsuri din PNDR, începând cu 1 ianuarie 2021, în care beneficiarii vor fi în primul rând cooperativele. Arhitectura națională de depozitare a produselor agricole, bazată pe 8 depozite regionale de mare capacitate, completată cu rețeaua de centre de colectare, sortare, ambalare, comercializare și prelucrare primară vor contribui la atingerea următoarelor scopuri: asigurarea unui nivel înalt de securitatea alimentară, creșterea gradului de asociere a producătoriloragricoli, sprijinirea reală a producției autohtone și creșterea gradului de valorificare, reducerea progesivă a dependenței de importuri, creșterea fiscalizării în sectorul agricol, asigurarea lanțului scurt de aprovizionare cu alimente produse în România.

Constituirea de păduri-parc în jurul municipiilor și orașelor, împădurirea terenurilor degradate din județul Mureș, dezvoltarea a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice, sprijinirea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități, creșterea eficienței energetice în clădiri publice și private, în iluminatul public stradal, urgentarea master-planului de apă și canal din județul Mureș

Continuarea proiectelor lansate în anii precedenți și demararea altor programe sectoriale, utilizarea eficientă a resurselor financiare externe nerambursabile în domeniul protecției mediului și al reducerii gazelor cu effect de seră, stimularea achiziției de echipamente și vehicule puțin poluante sunt priorități ale Guvernului.

În principal, politicile de mediu sunt susținute prin intermediul proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile și din bugetul Fondului de mediu, la care, în anii următori, urmează să se adauge și alte intrumente financiare europene. Portofoliul de proiecte care se va derula în perioada 2021-2027 este compus atât din proiecte deja aflate în implementare, care și-au dovedit eficacitatea, cât și din proiecte noi, amânate în implementare în anii precedenți.

Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus. Cele două programe contribuie atât la reducerea emisiilor din transporturi, cât și la relansarea industriei auto din România.

Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene. Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane de lei.

Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 813 milioane de lei.

Lansarea programului de creștere a eficienței energetice în iluminatul public stradal în anul 2020, cu o alocare financiară de aproximativ 384 milioane de lei.

Realizarea programului de reducere a emisiilor prin creșterea eficienței energetic în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică a localităților. Programul beneficiază de o alocare financiară de 400 milioane de lei care reprezintă contribuția din Fondul de mediu.

Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiază de o alocare financiară în de 628 milioane de lei.

Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor, cu un buget de 59 milioane de lei.

Demararea programului de creștere a eficienței energetice prin înlocuirea echipamentelor electrice și electronice uzate, cu unele mai performante din punct de vedere al consumului. Programul demarează în anul 2020 și beneficiază de o alocare financiară de 30 milioane de lei.

Programul de finanțare a instalării panourilor fotovoltaice atât la gospodăriile racordate la rețeaua electrică, cât și la cele izolate. Programul beneficiază de o alocare financiară de aproximativ 310 milioane de lei.

Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare în localități.

În județul Mureș ne propunem finalizarea bazinului olimpic, finalizarea patinoarului artificial, construirea unei săli polivalente moderne, construirea unui complex sportiv, construirea a 5 săli de sport școlare, construirea a 3 bazine didactice, construirea a 5 baze sportive și a unui centru sportiv de performanță

Investițiile în dezvoltarea infrastructurii sportive însumează 13,5 miliarde de lei pentru perioada 2021-2027 și vizează atât realizarea de obiective pentru susținerea sportului de performanță, cât și revitalizarea sportului de masă, în special pentru copii și tineri. Astfel, în orizontul de timp 2021-2027 sunt programate mai multe obiective de investiții.

Pentru sportul de performanță construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 de locuri, cu o valoare totală a investițiilor de 3,5 miliarde de lei, construirea a 8 bazine olimpice, cu o valoare de 1 miliard de lei, construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 de locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei, realizarea a 5 patinoare artificiale pentru competiții, în valoare totală de 300 milioane de lei.

Pentru sportul de masă construirea a 250 săli de sport școlare, cu o valoare estimată de 3 miliarde de lei, construirea a 45 bazine didactice, cu o valoare estimată de 700 milioane de lei, construirea a 400 baze sportive, cu o valoare estimată de 1,8 miliarde de lei, construirea a 10 centre sportive de performanță pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.